Obiceiuri tătărușene

Comuna Tătăruşi este un loc încărcat de istorie , de tradiţii culturale şi artistice , un loc deosebit prin modul în care îşi păstrează obiceiurile.
Obiceiuri şi credinţe populare :
Naşterea
Botezul
Cumătria
Nunta
Inmormântarea
Obiceiuri calendaristice
La Crăciun , în cele trei zile , copiii umblă cu steaua. Sunt primiţi în casă şi cântă în faţa icoanei.
La Anul Nou , colindatul are funcţie augurală . În ajun , formaţiile folclorice ies în centrul comunei pentru a fi văzute de săteni . Pot fi văzute alaiuri de teatru folcloric , de jocuri cu măşti precum :


-BANTA LUI JIANU - teatru haiducesc care exprimă o pagina din istoria luptelor de clasă . Haiducii s-au ridicat împotriva stăpânirii încercând să-şi facă dreptate singuri . De aceea au fost urmăriţi de potere alcătuite uneori din elemente corupte . În Tătăruşi potera este alcătuită din : Căpitan , Vânător , Soldat….

-CERBUL - Jocul cerbului trebuie privit ca o consecinţă a unor schimbări culturale dovedind tendinţa de înnoire şi în teatru folcloric , el fiind mai degrabă un obicei transilvănean .

Formaţia este alcătuită din :
• cerb-are corpul acoperit din piei de iepure , iar masca este construită din lemn cu coarne autentice sau construite din lemn ;
• cioban-poartă haine de cojoc şi lână , opinci , căciulă. În mână are băţ ;
• pădurar - are haine verzi , pălărie , geantă , armă ;
• Căpitan–este îmbrăcat în costum naţional ;
• Ţigani (ursarii ) ;

-CĂPRIŢA-Formaţia este formată din :
Căpriţa –are masca alcătuită dintr-un cap de lemn cu maxilarul inferior mobil care –cu ajutorul unei sfori –clămpăne în ritmul strigăturilor, în locul blăniţei se foloseşte un ,,macat’’ (covor multicolor ) împodobit cu faşii de hârtie colorată care atârnă ca nişte fire lungi şi groase .
Ţiganul -are o tobă mică în care bate, în ritmul strigăturilor . Poartă haine rufoase şi îşi unge faţa cu funingine.
Jidanul -este îmbrăcat orăşeneşte , caricatural
Doctoraşul –are halat alb


-CAPRA MARE-Se prezintă sub formă de alai şi are ca personaje :ofiţeri , dame , mascaţi (harapi ).Alaiul este însoţit de banta (fanfara ).

-URSUL

Formaţia este alcătuită din ţigani şi 1-2 urşi şi aminteşte de spectacolele pe care îmblânzitorii de urşi le ofereau publicului în trecut.

-ARNĂUŢII
Formaţia este alcătuită din :împărat , ofiţerul (căpitanul ) , arnăuţii (4-6 ) , şeful arnăuţilor , harapi (1-2) .
Arnăuţii sunt îmbrăcaţi în haine de culoare închisă. La pantaloni au vipuşcă roşie, la ambele picioare au zurgălăi iar pe umeri au doua brâie multicolore. Mai au o bârneaţă tricoloră cu care se încing în piept şi la spate au câte o oglindă mare şi patru mai micuţe . Au epoleţi cu canaci , ca la uniforma de gardă . Pe cap au chipiu împletit din paie , ca potcapul de călugăr , fără boruri , pe margine cu roşu , cu gherdane din mărgele de hurmuz . Pe chipiu au fixate patru oglinjoare .

-CĂIUŢII
Poate fi şi fără text , şi apare ca un dans mimic de mare virtuozitate , sugerând pasul , trapul şi galopul.


-MALANCA DE LA IORCANI
Are înfaţişarea unei cete de urători şi cuprinde următoarele personaje :
• Doi ofiţeri cu uniforme ; patru comedieri : doi cu hainele roşii şi doi cu haine de culoare roşie; mascaţii care pot fi in număr de 16-20.
Formaţia este însoţită de o fanfară.


-PLUGUŞORUL –ceată de urători alcătuită din: un urător,un interpret din fluier,unul care bate toba, unul care trage buhaiul şi unul care joacă ,,fonariul”(felinarul), un fel de lampion învelit cu hârtie semitransparentă divers colorată.

Imagini cu ceata de urători adulţi din comuna Tătăruşi ,prezent an după an la Festivalul Folcloric Alexandru Vasiliu .



După miezul nopţii, merg si adulţii unii la alţii cu uratul, ca un prilej de consolidare a relaţiilor de înrudire sau de bună vecinătate, pretext de a petrece în comun zilele festive .

Cu colinda merg fetiţele şi adolescentele. În ultimii ani s-au introdus colindele şi la Crăciun .

Cu o săptămână înaintea paştelui , în Duminica Floriilor , oamenii pun în poartă şi la morminte crenguţe de răchită .Crenguţele de răchită înlocuiesc pe cele de măslin cu care a fost aşteptat Isus la intrarea în Ierusalim .

La Paşti , pentru copii şi tineret se face scrânciob cu patru , cu şase sau chiar cu opt scaune . Semnificaţia scaunului care se leagănă este legată de legănarea în bătaia vântului a trupului lui Iuda care , după ce l-a vândut pe Hristos pentru arginţi , cuprins de remuşcări s-a spânzurat .

La Duminica Mare – a 50-a zi după Paşte - este obiceiul să fie bătute fetele cu urzici . Oamenii pun în poartă şi la morminte crenguţe de tei.

La Sânziene - 24 iunie- se împletesc coroniţe din flori de sânziene şi se aruncă peste casa , pentru a se află ursita şi norocul în gospodărie.

La Sfântul Ilie -20 iulie- se celebrează zeul solar , începe secerişul .
Sărbătoare mult aşteptată de cei mici pentru a merge în comuna vecină , Lespezi , la bâlci .

La Sfântul Andrei – 30 noiembrie – fetele işi pun busuioc sub pernă pentru a- şi visa ursitul . Tot acum se şterg tocurile geamurilor şi uşilor cu usturoi pentru ca strigoii şi piază rea să nu intre în casele oamenilor.