2019 - Anul satului românesc și al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu

„Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)”

1. Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării conştiinţei naţionale şi eclesiale româneşti:

a. Continuitatea vieţii ca tradiţie şi transmiterea valorilor moştenite de la generaţiile trecute;
b. Statornicie geografică şi statornicie în credinţă şi viaţă creştină (mărturii istorice referitoare la apariţia satului românesc şi a primelor comunităţi eclesiale rurale);
c. Hărnicie, dărnicie şi ospitalitate: virtuţi ale poporului român cultivate în satul românesc (organizarea şi dezvoltarea satului românesc de-a lungul timpului);
d. Biserica - centrul vieţii spirituale a satului românesc. Viziunea liturgică asupra creaţiei şi a vieţii umane („veşnicia s-a născut la sat”);
e. Cooperarea dintre Biserică şi școală - contribuţie majoră în promovarea educaţiei copiilor şi tinerilor de la sate;
f. Spiritualitate şi filantropie în relaţia dintre mănăstiri şi satul românesc;
g. Valori culturale şi spirituale create şi promovate de satul românesc: cântece populare, jocuri populare, costume populare, meşteşuguri, artizanat, tradiţii, obiceiuri etc.

2. Clerici slujitori ai Bisericii strămoşeşti în satul românesc:

a. Comunitatea parohială din satul românesc, mărturii istorice şi culturale cu privire la aceasta;
b. Credinţa ca factor de unitate spirituală, coeziune socială şi înnoire culturală în comunităţile săteşti;
c. Biserica în mijlocul satului: nume de slujitori vrednici ai altarelor de la sate, care au propovăduit Evanghelia lui Hristos şi care s-au dăruit pentru credinţa ortodoxă şi pentru libertatea şi unitatea poporului român, mai ales în Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Primul Război Mondial (1916-1918);
d. Slujitori harnici ai Altarului, care au construit biserici şi şcoli în comunităţile rurale româneşti.

3. Învăţători devotaţi în satul românesc:

a. Şcoala în tinda Bisericii: primele forme de educaţie în satul românesc;
b. Biserica şi educaţia: nume de învăţători şi dascăli vrednici ai satului românesc, prezenţi în memoria şi cultura românească;
c. Pedagogie şi formare spirituală ortodoxă în şcolile din satul românesc;
d. Programe educaţionale şi culturale dedicate satului românesc.

4. Primari harnici în satul românesc de-a lungul istoriei:

a. Forme şi manifestări de organizare administrativă a satului românesc;
b. Evocări de primari gospodari din satele româneşti, care au contribuit la promovarea şi cultivarea tradiţiei creştine, la bunăstarea sătenilor şi la solidaritate filantropică.

5. Criza actuală a satului românesc şi implicarea Bisericii Ortodoxe Române în atenuarea acesteia:

a. Probleme pastoral-misionare cu care se confruntă satul românesc de astăzi şi soluţii cu privire la rezolvarea lor;
b. Impactul distructiv al prozelitismului religios asupra satului românesc tradiţional şi soluţii pastoral-filantropice pentru diminuarea acestuia;
c. Probleme economice, sociale, culturale cu care se confruntă astăzi comunităţile româneşti de la sate. Identificarea de soluţii şi programe strategice în acest sens;
d. Cooperarea intensă dintre primar, preot, învăţător sau profesor şi alţi intelectuali, ca factori de responsabilitate pentru viaţa comunităţilor rurale azi;
e. Identitatea satului românesc şi viitorul incert al acestuia. Programe pastoral-misionare pentru revigorarea vieţii în mediul rural;
f. Preocuparea Bisericii privind situaţia satului românesc de astăzi şi viitorul lui (migraţia populaţiei, situaţia economică precară, îmbătrânirea populaţiei etc.).

 „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”

1. Patriarhul Nicodim Munteanu (1939-1948):

a. 2019 - împlinirea a 80 de ani de la alegerea ca Patriarh al României (1939) - prezentare biografică;
b. Înţelept păstor şi apărător al Bisericii în timpul unei perioade tulburi din istoria ţării;
c. Iniţiator şi promotor al traducerilor în limba română a textelor biblice, patristice şi liturgice (a iniţiat împreună cu pr. prof. Gala Galaction traducerea în limba română a Sfintei Scripturi, publicată în anul 1936);
d. Iniţiator al colecţiei „Ogorul Domnului”, ce formează aproape o enciclopedie teologică;
e. Întemeietor în 1940 al Şcolii superioare de pictură bisericească din Arhiepiscopia Bucureştilor;
f. Reprezentant demn şi responsabil al Bisericii Ortodoxe Române în relaţia cu Statul român.

2. Patriarhul Iustin Moisescu (1977-1986):

a. Prezentarea biografică a celui de-al 4-lea Patriarh al României;
b. Înţelept apărător al Bisericii în timpul unui regim ostil religiei şi Bisericii;
c. Erudit teolog şi profesor dedicat teologiei;
d. Susţinător al lucrării teologice într-o perioadă dificilă;
e. Iniţiator şi promotor al colecţiei „Părinţi şi scriitori bisericeşti”;
f. Iniţiator şi promotor al colecţiei „Arta creştină în România”;
g. Ctitor şi păstrător de aşezăminte ale Bisericii.

3. Chipuri de clerici, monahi şi mireni traducători de cărţi bisericeşti:

a. Evidenţierea de chipuri de clerici, monahi şi mireni care s-au evidenţiat prin traducerea în limba română şi prin publicarea de texte biblice, patristice şi de cult;
b. Prezentarea principalelor aşezăminte bisericeşti care au susţinut traducerea în limba română şi publicarea de texte biblice, patristice şi de cult.